IMAGOS

Un mod de interacţiune defectuoasă este acela de a-i judeca pe oameni după propriile valori, după propriile măsuri. Îl înţelegi pe celălalt atât cât te înţelegi pe tine. Măsura cunoaşterii şi înţelegerii este dată de propriul sistem de valori şi de semnificaţii. În acest caz, se tinde a-l încapsula pe celălalt în propria concepţie despre lume şi viaţă şi a-l face parte din propriile-ţi structuri interne. Cealaltă persoană nu are libertatea de a atribui semnificaţii propriilor acţiuni, ci se găseşte în situaţia ca Procust să-i solicite să se conformeze sistemului lui de percepţie şi de reflectare a realităţii.
Judecata de valoare se transformă în judecată critică datorită pretenţiei unei persoane că ar fi singurul în măsură de a stabili obiectivitatea celuilalt şi de a impune propriile lui semnificaţii acţiunilor şi comportamentelor oamenilor. Este o manifestare a omnipotenţei şi, totodată, a omniscienţei.
Aici se creează dificultatea de interacţiune între oameni: când nu eşti auzit şi înţeles, când totul e prestabilit de celălalt şi nu mai ai ce stabili.
În general, oamenii acţionează pe baza semnificaţiilor pe care lucrurile le au pentru ei şi nu pe baza semnificaţiilor atribuite de altcineva. În fond, fiecare om acţionează, simte, trăieşte după propriile semnificaţii atribuite lucrurilor.

 

Print